10 martie 2013

Esop si ale sale fabule

Esop, sau Aesop (cuvant originar din grecescul "aisopos", insemnand "(sclav) indoit de spate"), supranumit parintele fabulei, a trait cu aproximatie intre anii 620 si 560 inainte de Hristos. Fabulele lui Esop continua pana in zilele noastre sa ilustreze lectii morale si subiecte adeseori folosite in poeziile, filmele, piesele de teatru si desenele animate destinate copiilor, dar si adultilor.

Locul de nastere al lui Esop nu este sigur, fiind revendicat atat in Tracia, cat si in Frigia, Etiopia, Samos sau Sardes. Exista foarte putine informatii legate de viata sau biografia sa, cu exceptia faptului ca a fost sclav in Sardes, si a fost ucis de catre locuitorii din Delphi. Desi Herodot nu mentioneaza din ce pricina a fost omorat, se spune ca la mijloc ar fi fost sarcasmul sau insultator, delapidarea unor bani incredintati lui de catre Cresus pentru a fi dusi la Delphi, sau acuzatia de a fi furat o cupa de argint.

Se crede ca Esop ar fi fost eliberat din sclavie, neputand altfel sa ia apararea publica a unui demagog simian, asa cum se relateaza in Retorica lui Aristotel, ii.20. Potrivit acestei istorii, el ar fi trait la curtea lui Cresus, unde l-a intalnit pe Solon, si a luat masa in compania celor sapte intelepti ai Greciei, alaturi de Periandru, in Corint. In timpul regelui Peisistratus, se spune ca a vizitat Atena, cu aceasta ocazie spunand fabula “Broastele care isi doreau un rege”, vrand astfel sa ii faca sa se razgandeasca pe localnicii ce incercau sa il schimbe pe Peisistratus cu un alt rege.

Mai multe povesti populare despre Esop au aparut in prefata unei carti de fabule, atribuite lui, culese de catre Maximus Planudes, un calugar din secolul al XIV-lea. In aceasta carte, Esop este descris ca un adevarat monstru din pricina urateniei si deformitatilor sale, in acest fel fiind reprezentat de altfel si intr-o statuie de marmura de la Villa Albani din Roma. In “Simpozionul celor sapte intelepti” al lui Plutarh, la care ia parte si Esop, el este subiectul multor glume despre conditia sa umila, insa nu se pomeneste despre nimic iesit in comun sau negativ legat de infatisarea sa. Se spune ca atenienii au ridicat in onoarea lui o frumoasa statuie, realizata de faimosul sculptor Lisippus, acesta lucru fiind un argument destul de puternic contra zvonului despre diformitatea sa. Pe de alta parte, misterul ce pluteste asupra vietii sale i-a determinat pe unii invatati sa puna la indoiala insasi existenta sa.

Probabil ca Esop nu si-a imortalizat fabulele in scris. In “Viespile”, Aristofan spune despre Filocleon ca ar fi aflat despre “absurditatile” lui Esop cu prilejul unui banchet. De asemeni, se zice ca Socrate si-ar fi petrecut timpul cand era in inchisoare punand in versuri cateva fabule ale lui Esop “pe care le stia” (Platon, Phaedon). Demetrius din Phalerum (345-283 i.Hr.) a alcatuit o colectie de zece carti cu fabulele lui Esop, probabil in proza (Lopson Aisopeion sunagogai), destinata oratorilor, care, din nefericire, s-a pierdut. Potrivit lui Crusius, romanul Babrius, tuturor al fiului lui Alexander Severus, a pus in iambi o parte din fabulele lui Esop in prima parte a secolului al III-lea, d.Hr. Cel mai apreciat scriitor ce a adaptat fabulele lui Esop in latina este Fedru / Phaedrus, un sclav eliberat al lui Augustus. Avianus a tradus, la randul sau, 42 de fabule esopiene in versuri latine.

Colectia de fabule ale lui Esop din zilele noastre provine din versiunea lui Babrius, numita “Progumnasmata, exercitii retorice din diferite timpuri si diverse valori”. Syntipas l-a tradus pe Babrius in siriana, iar Andreopulos a redat textul sirian inapoi in limba greaca. In secolul al IX-lea, Ignatius Diaconus a creat o versiune a 55 de fabule in tetrametri iambici. Aceasta versiune, la care au fost adaugate povestiri din surse orientale, a stat la baza unei culegeri facute de Maximus Planudes, care a ajuns pana la noi sub numele de Esop, si din care deriva fabulele populare ce si-au pus amprenta asupra Europei moderne.

La inceputul anilor 1200, unele din povestile lui Esop au fost adaptate pentru comunitatea evreiasca europeana de catre Berechiah ha-Nakdan, un exeget, gramatician, traducator si scriitor moralist evreu. In prezent, el este cunoscut mai ales prin scrierea ebraica Mishlei Shualim, ce pare a proveni dintr-o culegere de fabule ale lui Esop ale scriitorului francez Ysopet de Marie de France (cca.1170).

Inaintea oricarui alt text in greaca, a fost publicata la Roma, in anul 1476, o traducere latina a 100 Fabulae Aesopicae, apartinand invatatul italian Ranuzio (Renutius). In jurul anului 1480, fost adusa la Milano, de catre Buono Accorso (Accursius), culegerea lui Planudes impreuna cu traducerea lui Ranuzio. Aceasta editie, continand 144 de fabule, a fost de-a lungul timpului frecvent retiparita si revizuita din diferite manuscrise: Heidelberg (Palatine), Florentine, Vatican si Augsburg---de Stephanus (1547), Nevelet (1610), Hudson (1718), Hauptmann (1741), Furia (1810), Coray (1810), Schneider (1812) si altele. O editie critica, formata din toate fabule cunoscute ale lui Esop a fost pregatita de Carl von Halm si publicata in seriile Teubner de texte greci si latine. Un compendium numit Fabularum Aesopicarum (insumand 233 de fabule), dintr-un manuscris parizian, impreuna cu notele critice ale lui Sternbach, a fost publicat de Universitatea din Cracovia in 1894.

Iata numai cateva din cele peste 100 fabule ale lui Esop de pe acest blog:

Magarul in blana de leu

Iepurele si broasca testoasa

Leul indragostit

Magarul si catarul

Magarul , vulpea si leul

Vulpea si iepurele - Fabula de Esop


4 comentarii:

  1. Felicitari pentru acest blog si pentru continutul sau foarte util nu numai pentru copii, dar chiar si pentru noi pentru ca aflam lucruri interesante! O sa impartasesc din povesti si fetelor mele...

    RăspundeţiȘtergere
  2. Multumesc pentru aprecieri. Daca mi-ai spune ce anume ti-ai dori sa mai gasesti aici pentru fetele tale, mi-ai fi de mare ajutor.

    RăspundeţiȘtergere
  3. super tare , ESOP !!!

    RăspundeţiȘtergere
  4. antonia elena15 mai 2013, 18:51

    sunt super mai ales cea cu leul indragostit!!!!!

    RăspundeţiȘtergere