25 februarie 2013

Legenda martisorului

O legenda a martisorului originara din Moldova povesteste despre o vrajitoare a iernii ce se inversunase sa nu lase primavara a se asterne peste pamant. Zana primavara a recurs in cele din urma la un gest extrem. Si-a taiat un deget, iar sangele scurs din rana a cazut peste zapada, topind-o pe loc. In acest fel, iarna a fost alungata, iar intrepatrunderea dintre albul zapezii si rosul sangelui a inspirat snurul martisorului, simbolizand ziua de 1 martie, odata cu care, cel putin din punct de vedere calendaristic, primavara isi reintra in drepturi.

Intr-o alta legenda a martisorului, se spune ca soarele se preschimba adesea intr-un frumos flacau pentru a veni pe pamant si a dantui in horele de prin sate. Afland despre acest obicei al soarelui, un balaur i-a luat urma pe pamant si l-a rapit, inchizandu-l intr-o temnita a castelului sau.

Intrucat astrul solar nu s-a mai aratat pe cer, pasarile si-au oprit cantecele, iar copii si-au pierdut harul rasului. S-a ivit atunci un tanar temerar, hotarat sa elibereze soarele din robie. Multi oameni au mers alaturi de viteazul fecior pana la castelul balaurului, daruindu-i puterile lor, in asa fel incat sa poata iesi invingator in lupta cu maleficul monstru.

Tanarul a facut drum lung pana la castel, avand nevoie de scurgerea a trei anotimpuri – vara, toamna si iarna – pentru a ajunge la destinatie.

Dupa o lupta pe viata si pe moarte, de-a lungul careia a fost grav vatamat, feciorul a reusit sa infranga balaurul si sa izbaveasca din temnita soarele. Sangele izvorat din ranile sale adanci s-a scurs peste imaculata zapada, si, inainte ca primavare sa se faca simtita, tanarul si-a dat duhul.

Pomii au inverzit si au inflorit, pasarile si-au trimis cantecele fericite catre ceruri, iar copii si-au adus aminte a rade in hohote. Oamenii nu au uitat insa vitejia si daruirea viteazului ce slobozise soarele, si, la inceputul fiecarei primaveri, au inceput a impleti snurul martisorului (un nume de alint al lunii martie) dintr-un ciucur rosu, aducand aminte de sangele varsat de fecior, si un ciucur alb, culoarea neintinata a zapezii.


Articole din acelasi domeniu pe blogul "Povesti pentru copii":

Lacramioarele- legenda populara romaneasca

Dochia – Legenda

Legenda ghiocelului

11 comentarii:

  1. Legenda martisorului
    O legenda a martisorului originara din Moldova povesteste despre o vrajitoare a iernii ce se inversunase sa nu lase primavara a se asterne peste pamant. Zana primavara a recurs in cele din urma la un gest extrem. Si-a taiat un deget, iar sangele scurs din rana a cazut peste zapada, topind-o pe loc. In acest fel, iarna a fost alungata, iar intrepatrunderea dintre albul zapezii si rosul sangelui a inspirat snurul martisorului, simbolizand ziua de 1 martie, odata cu care, cel putin din punct de vedere calendaristic, primavara isi reintra in drepturi.


    Intr-o alta legenda a martisorului, se spune ca soarele se preschimba adesea intr-un frumos flacau pentru a veni pe pamant si a dantui in horele de prin sate. Afland despre acest obicei al soarelui, un balaur i-a luat urma pe pamant si l-a rapit, inchizandu-l intr-o temnita a castelului sau.

    Intrucat astrul solar nu s-a mai aratat pe cer, pasarile si-au oprit cantecele, iar copii si-au pierdut harul rasului. S-a ivit atunci un tanar temerar, hotarat sa elibereze soarele din robie. Multi oameni au mers alaturi de viteazul fecior pana la castelul balaurului, daruindu-i puterile lor, in asa fel incat sa poata iesi invingator in lupta cu maleficul monstru.

    Tanarul a facut drum lung pana la castel, avand nevoie de scurgerea a trei anotimpuri – vara, toamna si iarna – pentru a ajunge la destinatie.

    Dupa o lupta pe viata si pe moarte, de-a lungul careia a fost grav vatamat, feciorul a reusit sa infranga balaurul si sa izbaveasca din temnita soarele. Sangele izvorat din ranile sale adanci s-a scurs peste imaculata zapada, si, inainte ca primavare sa se faca simtita, tanarul si-a dat duhul.

    Pomii au inverzit si au inflorit, pasarile si-au trimis cantecele fericite catre ceruri, iar copii si-au adus aminte a rade in hohote. Oamenii nu au uitat insa vitejia si daruirea viteazului ce slobozise soarele, si, la inceputul fiecarei primaveri, au inceput a impleti snurul martisorului (un nume de alint al lunii martie) dintr-un ciucur rosu, aducand aminte de sangele varsat de fecior, si un ciucur alb, culoarea neintinata a zapezii.


    Citeste mai mult http://copiipovesti.blogspot.com/2013/02/legenda-martisorului.html#ixzz2TJZ9xugW

    RăspundeţiȘtergere