31 mai 2010

Magarul , vulpea si leul – Fabula de Esop

Magarul si vulpea , deveniti tovarasi pentru a se apara unul pe celalalt fata de dusmani , au pornit intr-o zi la vanatoare prin padure.Nu au avut mult de mers si au intalnit un leu.Vulpea , vazand pericolul care o pastea , s-a apropiat de leu si i-a promis ca , daca acesta nu se va atinge de blana ei , il va ajuta sa puna laba pe magar.Sireata vulpe i-a spus apoi magarului sa fie linistit pentru ca nu va pati nimic , dar l-a adus pe marginea unei gropi adanci si l-a facut sa cada in ea , ca intr-o capcana.Leul , vazand ca magarul nu are scapare , a infulecat-o pe vulpe si , dupa aceea , s-a ospatat pe indelete cu magarul.

Morala : Niciodata sa nu ai incredere in dusmani.

30 mai 2010

Magarul , cocosul si leul – Fabula de Esop

Un magar si un cocos isi tineau de urat unul altuia in curtea ingradita cu paie a unui taran cand , dintr-o data , s-a ivit prin preajma un leu cu matele chioraindu-i de foame.Chiar atunci cand leul se incordase , gata sa se napusteasca asupra magarului , cocosul (a carui voce , se spune , este insuportabila pentru lei) a inceput sa strige din rasputeri “cucurigu !” , iar stapanul animalelor a fugit de indata cat il tineau picioarele.Magarul , vazand ce infricosare a produs glasul cocosului , si-a luat inima in dinti si , cuprins de vitejie , a zbughit-o dupa leu , cu dorinta de a-l ataca. Nu a trebuit sa alerge prea mult , caci leul s-a intors catre el si l-a sfasiat in bucati.

Falsa incredere in sine duce adesea la pericole.

29 mai 2010

Magarul si batranul pastor

Un pastor care veghea asupra magarului sau pascand iarba intr-un imas a fost fost dintr-o data pus pe jar de strigatele de lupta ale dusmanilor.Pastorul l-a rugat pe magar sa il ia in spate si alerge ca vantul ca nu cumva sa fie amandoi capturati , dar magarul i-a raspuns molcom :"De ce ar trebui sa fac asta ? Crezi ca cuceritorul ma va impovara cu doua randuri de panere ? " "Nu" , i-a spus pastorul."Atunci", a replicat magarul , "de vreme ce voi continua sa imi car aceste panere. ce insemnatate mai are cui ii slujesc ?"

Odata cu schimbarea unui conducator / guvern , omul sarac nu schimba decat numele stapanului sau.

Magarul si catarul - Fabula de Esop

Un catargiu a plecat odata la drum cu un magar si un catar , amandoua animalele ducand cate o mare povara.Atata timp cat a mers pe drum drept , magarul si-a dus incarcatura cu usurinta , dar atunci cand a inceput sa urce cararea povarnita a unui munte , a simtit ca nu mai poate merge mult astfel.Magarul si-a rugat tovarasul de drum sa il ajute si sa ia o mica parte din povara lui , dar catarul nu a vrut nici macar sa il bage in seama.Nu mult timp dupa aceea , magarul a cazut mort la pamant.Nestiind ce altceva ar putea face in acea regiune salbatica , catargiul a pus pe spatele catarului si incarcatura magarului , iar deasupra a asezat magarul , dupa ce l-a jupuit.Catarul , mugind sub marea greutate , si-a spus in sinea lui :"Sunt tratat asa cum merit.Ah , daca i-as fi dat putin ajutor magarului atunci cand mi-a cerut , nu as mai duce acum in spate atat incarcatura lui , cat si pe el insusi."

Un gram de preventie face mai mult decat un kilogram de tratament.

28 mai 2010

Magarul si catelusul - Fabula de Esop

Intr-o zi , un taran s-a dus la grajdul sau pentru a-si vedea animalele care il ajutau la munca.Printre ele se afla si un magar , care era intotdeuna bine hranit si isi purta adesea stapanul in spate.Impreuna cu taranul venise si un catelus , care dansa in jurul omului , ii lingea mana si zburda plin de voie buna.Taranul s-a cautat intr-un buzunar , i-a dat catelului o bucata de mancare gustoasa si s-a asezat pe un scaunas in timp ce le dadea ordine slugilor lui.Micul caine a sarit in bratele stapanului sau si a ramas acolo , clipind din ochi in timp ce omul ii scarpina urechile.Vazand ce se intampla , magarul s-a incordat si a rupt funia care il priponea , dupa care a inceput sa raga din toate puterile , imitand latratul catelusului.Taranul nu mai putea de ras , asa ca magarul a venit la el si si-a sprijinit picioarele din fata pe genunchii barbatului in incercarea de a se sui in poalele lui asemeni catelului.Slujbasii taranului l-au alungat imediat cu ciomage si furci , si , in acest fel , magarul a invatat ca ...




... o imitatie prosteasca nu este in nici un caz o gluma.

27 mai 2010

Magarul si calul - Fabula de Esop



Odata , un magar l-a rugat pe un cal sa-i dea si lui putin din mancarea cu care se ospata acesta.

"Mda," a zis calul , "daca ramane ceva din ce mananc eu acum , iti voi lasa si tie , pentru a-ti demonstra marinimia mea , dar daca imi vei face o vizita acasa , la grajdul in care locuiesc , iti voi darui un sac plin cu ovaz. "

Magarul i-a raspuns :"Iti foarte multumesc. Dar nu pot sa cred ca tu , care imi refuzi un lucru mic acum , imi vei da un altul mai mare ceva mai tarziu".

Lupul si cucul - Fabula de Alexandru Donici

-Ramai sanatos , vecine !
Au zis lupul catre cuc .
Aceste tari de rau pline
Le parasesc si ma duc .
Nu mai pot trai aice,
De om , caine , prigonit.
In Arcadia , ferice !
Este codru de trait.
Unde aurita vreme
Imparateste deplin ,
Unde lupul nu se teme
De napastile ce vin .
Acolo nu sunt razboaie,
Toti in pace vietuiesc :
Omul este bland ca oaie ,
Iar cainii nici hamaiesc.
-Cele buna , mai vecine !
Dar te rog , sa-mi spui curat :
Naravul nu-ti iei cu tine ?
Si coltii ai lepadat ?
-Sa-i lepad ? Da' cum se poate ?
-Apoi tine minte frate ,
Ca la viitoarea iarna
Ai sa ramai fara blana .
Si asa s-a intamplat ,
Precum cucul i-a cantat.

Intre oameni iar sunt unii
Cu colti de lup inzestrati :
Ori in care parte-a lumii ,
Ei vor fi tot ne-mpacati.

26 mai 2010

Magarul si statuia - Fabula de Esop

Odata un magar cara in spinare pe strazile orasului o faimoasa statuie din lemn care trebuia sa fie asezata intr-un templu.In timp ce isi vedea de drum , multimea se inchina in fata statuii.Magarul , gandind ca oamenii se apleaca in semn de respect pentru el , insufletit de mandrie , a inceput sa isi dea aere si a refuzat sa mai faca vreun pas . Stapanul magarului , vazand ca animalul se incapatana sa se mai miste , i-a tras cateva bice zdravene pe spate si a spus :" Vai biet natang ! Inca nu s-a ajuns pana acolo ca oamenii sa se inchine in fata unui magar."



Oamenii care se privesc prin ochii altora nu dau dovada de intelepciune.

25 mai 2010

Magarul si broastele - Fabula de Esop

Odata , un magar care cara in spate o legatura mare cu lemne a trecut printr-o balta.In timp ce mergea prin apa , picioarele i-au alunecat si a cazut.Pentru ca , din cauza poverii , nu se mai putea ridica in picioare , el a inceput sa raga ca din gaura de sarpe.Cateva broaste care locuiau in acea balta i-au auzit urletele si i-au spus : " Ce te-ai face daca ar trebui sa traiesti aici toata viata la fel ca noi ? De ce faci atata zarva doar pentru ca ai cazut in apa ?"

Adeseori , oamenii suporta micile necazuri cu mai putin curaj decat pe cele mari.

24 mai 2010

Lupul in blana de oaie - Fabula de Esop

A fost odata un lup flamand , care nu reusea sa inhate nici o oaie dintr-o turma din cauza ciobanului , mereu cu ochii in patru , si a cainilor lui rai .Intr-o zi , el a gasit blana unei oi care fusese jupuita , s-a imbracat cu ea si , astfel deghizat , s-a strecurat printre oi.



Mielul oii care fusese jupuita si a carei blana era purtata acum de catre lup , crezand ca isi recunoaste mama , a inceput sa-l urmeze pe lupul in blana de oaie.
In acest fel , lupul l-a atras pe miel departe de turma si l-a mancat , reusind apoi sa pacaleasca si alte oi si sa se infrupte din carnea lor.

Aparentele pot fi inselatoare.

23 mai 2010

Vulpea si bursucul - Fabula de Alexandru Donici

- Da , dincotro si unde
Alergi tu asa iute ?
Bursucul intalnind pe vulpe-au intrebat .
_ Oh , draga cumatre , am dat de pacat ,
Sunt , iata , surghiunita !
Tu stii ca eu am fost in slujba randuita
La o gainarie.
Cu trebile ce-aveam , odihna am lasat ,
Si sanatatea mi-am stricat ;
Dar tot eu am cazut in groaznica urgie ,
De niste pari nedovedite ,
Precum ca luam mite.
Tu singur martor esti , in adevar sa spui :
De m-ai vazut cumva , macar cu vreun pui ?
- Nu , draga cumatra ; dar cand ne intalneam
Eu cam ades vedem :
Ca tu pe botisor
Aveai un pufisor.



Se-ntampla si la noi de vezi
Cum altul , avand loc , asa se targuieste ,
Incat iti vine mai sa-l crezi
Ca abia din leafa se hraneste.
Dar astazi butca , maine cai ,
De unde oare-i vin ? Si cand ar vrea sa stai
Sa-i faci curata socoteala
Pentru venit si cheltuiala ,
N-ai zice ca bursucul ca are pufisor
Pe botisor ?

22 mai 2010

Mustele si albina – Fabula de Alexandru Donici

Doua muste sprintenele
In tari straine porneau
Si pe albina cu ele
Cam astfel o imbiau :
- Hai sa mergem , surioara !
Papagalii toti ne-au spus
Ca pe-acolo-i numai vara ,
Soarele n-are apus .
Libertatea preadomneste
In tot ce-i vietuitori
Si dreptatea nu scuteste
Nici de monstri-ucigatori .
Iar aice …oh! ce soarta !
Sa traiesti in tara ta ,
Aci vie , aci moarta ,
Fara a te desfata .
Paianjenii pe la tara
In mreaja ne potopesc ;
Iar prin targuri , pierde-vara ,
Ca pe dusmani ne gonesc.
Aparatori, cea hartie ,
Toate s-au descoperit ;
Vii sa gusti din farfurie
Si pe loc te-ai otravit .
La mezelicuri capace
S-au raspandit de ajuns ;
Apoi raul ce ne face
Paharul cu miere uns !...
-Cale buna , musti , de-aice !
Le zise albina lor.
Eu raman , caci sunt ferice
Si in tara-mi vreau sa mor ,
Pamantenii, mic si mare,
Ai mei faguri toti iubesc ;
Si pentru-a mea bunastare ,
Vara , iarna , ingrijesc.
Iar voi , oriunde va-ti duce,
Daca si-n acele tari
Vreun bine nu-ti aduce ,
Nu veti afla desfatari.

Acel ce pentru-a lui tara
In fapta face folos,
Orice rau il impresoara ,
Nu o lasa bucuros ;
Iar acel ce nu lucreaza
La edificiul comun
Singur se expatriaza ,
Caci nimic nu face bun.

21 mai 2010

Pisica slaba si pisica grasa - O poveste din Panciatantra

A fost odata o femeie saraca , slaba si batrana , care traia intr-o casa micuta , stand intr-o rana , impreuna cu o pisica la fel de slaba si necajita ca si ea.Aceasta pisica nu gustase niciodata vreo bucatica de paine si singurul lucru care il vazuse dintr-un soarece erau doar urmele lasate de el in praf.Intr-o dimineata , cand pisica statea ca de obicei pe acoperis , ea a zarit o alta pisica umbland pe creasta casei alaturate.La inceput , abia a recunoscut-o ca fiind o adevarata pisica din neamul pisicesc , pentru ca era grasa si avea o blana tare lucioasa . Aceasta pisica din vecini iti tinea mandra coada in aer si clipea catre soare din ochii ei galbeni.Atunci cand a venit mai aproape , pisica cea slaba i-a spus :

" Buna meu vecina , pari sa fii cea mai fericita pisica de pe pamant. Esti atat de rotunjica ca si cum fiecare zi a vietii tale ar fi fost un ospat.Te rog, spune-mi si mie , unde ai gasit asa mult de mancare ?

"Unde sa gasesc , " a raspuns pisica cea grasa , asezandu-se pe picioarele de dinapoi si incolacindu-si coada in jurul ei , " decat la masa regelui .In fiecare zi, cand sunt aduse bucatele , eu sunt prin preajma si inhat cate o portie buna de mancare , fie ca este friptura de miel , fie vreun pastrav prajit."

Pisica cea slaba s-a tras mai aproape de marginea acoperisului si a zis :" Oh , spune-mi si mie ce este friptura de miel si cum miroase pastravul prajit .Toata viata am mancat numai zeama de supa."

“Aha , de aceea arati la fel de subtire ca si un paianjen , “ i-a raspuns cealalta pisica.”Daca ai ajunge macar o data la masa regelui , o noua viata s-ar naste in oasele tale.Daca vrei , maine am sa te conduc intr-acolo.”

Cu un tors de satisfactie , pisica cea slaba a sarit de pe acoperis pentru a-i aduce stapanei ei vestile bune.Batrana femeie a fost insa departe de a fi bucuroasa atunci cand a auzit despre calatoria de a doua zi."Te rog" , i-a spus ea pisicii , "stai acasa si multumeste-te cu farfuria ta cinstita de supa.Gandeste-te ce s-ar putea intampla daca bucatarul de la curte te prinde furand de pe masa regelui !"

Pisica cea slaba era insa atat de lacoma si pofticioasa incat cuvintele stapanei ei i-au intrat pe o ureche si i-au iesit pe cealalta.Dimineata devreme , cele doua pisici au pornit la drum catre palat.

Cu o zi inainte , insa, se intamplase ca regele sa dea o noua lege , care suna cam asa :

Orice pisica care isi va arata mustatile in palat incepand cu aceasta zi va fi spanzurata pe loc.

Cand au ajuns in fata palatului , pisica cea grasa s-a apropiat tiptil de poarta si s-a intalnit cu o alta , care a avertizat-o despre noua lege , asa incat si-a luat indata talpasita.Pisica slaba , insa, ajunsese déjà in sala banchetului pentru ca , atunci cand adulmecase pentru intaia oara mirosul de carne prajita printr-o fereastra , ea o zbughise inainte lasandu-si in urma vecina.Tocmai insfacase o bucata de vanat de pe masa cand o mana puternica a prins-o deodata de gat si intr-un minut a fost trimisa la spanzuratoare.

“ Vai de mine !” , suspina batrana femeie in seara in care pisica nu a mai venit acasa sa-si manance supa , “daca pisicuta mea ar fi fost multumita cu farfuria ei cinstita de zeama , ar fi fost inca in viata si ar fi tors si acum pe soba.”

20 mai 2010

Capra si iada - Fabula de Alexandru Donici

Taranul intre vitisoare
Avea si o caprita.
El o numea fetita ,
Ii da adese taricioare
Si bine o tinea.
Ea insa un narav avea :
De cate ori taranul intra pe zi in casa ,
Caprita dupa dansul pe-o lavita sarea ,
Apoi si peste masa...
Stapanu-i sufereau ,
Caci astepta sa vada
Curand , pe langa capra , si o frumoasa iada
(Iar unde omul este pe cale de sporit
Oricare suferinta
O poarta , multumit ,
Vanand a lui dorinta.)
Nu dupa multa vreme ieduta se nascu.
De aldamas taranul la crasma petrecu .
Dar cand napoi se-ntoarse ,
Vazand cum sare iada de pe bordei pe casa ,
El a bufnit in ras ,
Si in proverb a zis :
-Caprita sare masa ,
Ieduta casa.

E prea adevarat ,
Ca vitiul din nascare
Nu e vindecat ,
Si a naturii lege isi are-a ei lucrare ,
Iar mie mie-mi place cand ,
Aud pe-un fiu cu minte cam astfel rezonand :
"Parintilor viata , respectul , ascultarea ,
Le sunt dator , dar totusi in fapte nu doresc
A lor deprinderi rele ca fiu sa mostenesc."

19 mai 2010

Magarul in blana de leu - Fabula de Esop

Intr-o zi , un magar a gasit o piele de leu , lasata de catre vanatori sa se usuce la soare.Magarul si-a pus pielea pe el si a pornit catre satul sau natal.Pe masura ce mergea , toate fapturile fugeau din calea lui , atat oameni cat si animale , lucru care il facea sa se simta tare mandru.Incantat de efectul pe care il facea , si-a ridicat vocea si a slobozit un raget , dar atunci toata lumea si-a dat seama cine era el de fapt , iar stapanul sau , pentru ca il bagase in sperieti , i-a tras o bataie sora cu moartea .La scurt timp dupa aceea , vulpea a venit la magar si i-a spus : "Eh , te-am recunoscut dupa voce".



Un prost se poate deghiza in haine alese , dar cuvintele lui prostesti intotdeuna il vor da de gol.

18 mai 2010

Leul la vanat - Fabula de Alexandru Donici

Leul , lupul , vulpea si cainele odat' ,
Ca niste buni vecini , s-au fost alcatuit ,
Cu totii intrunit ,
Sa umble la vanat :
Si ce vor capata sa- mparta masurat.
Se-ntampla dar , ca vulpea-ntai
Un cerb frumos au prins ,
Si adunand pe toti ai sai ,
Spre jertfa l-au intins.
- Acuma e treaba mea , baieti ,
Le-a zis leul lor .
Voi trebui numai sa vedeti
Cum eu impart usor.
Si despicand indat' pe cerb in patru parti ,
Au zis :"Aceste sunt fratestile bucati.
Si iata : cea dintai e partea mea de frate ;
A doua , pe drept unui leu se cade ,
Si-acea a treia tot mie se cuvine ,
Precum voi stiti prea bine.
Iar de a patra , oricare s-ar atinge ,
Pe loc il voi invinge."

17 mai 2010

Lupul si capra de pe costisa - Fabula de Esop

O capra pastea odata pe o costisa la poalele careia dadea tarcoale un lup infometat , dornic sa o prinda si sa o infulece.Intrucat lupul nu avea indemanarea de a se catara pe costisa , a inghitit in sec si i-a spus caprei : " Vai de tine , biata faptura.Ai parasit campia si imasurile pentru a pasuna pe povarnisul asta ? Nu cumva sa faci un pas gresit , sa cazi de acolo si sa iti gasesti moartea." Drept raspuns , capra i-a zis lupului astfel :" Stiu ca de mult imi dai tarcoale.Ce te face sa crezi ca voi cobori de pe costisa ca sa ma poti manca drept pranz ?"



Adeseori altii iti dau sfaturi avantajoase pentru ei , dar periculoase pentru tine.

16 mai 2010

Vulpea si capra - Fabula de Esop

Printr-o nefericita intamplare , vulpea cazuse intr-o fantana adanca , din care nu mai putea iesi.Dupa o vreme , a trecut pe acolo o capra , care a intrebat-o pe vulpe ce cauta acolo.

"Vai , nu ai auzit ?" , a spus vulpea , "s-a anuntat ca va veni o mare seceta , asa ca am sarit aici , jos , pentru a fi sigura ca voi avea apa de baut.De ce nu vii si tu cu mine ?"



Capra s-a gandit ca acesta este un sfat bun , asa ca a sarit si ea in fantana.
Imediat, insa, vulpea a facut un salt pe spatele ei si , punandu-si picioarele pe coarnele ei lungi , a reusit sa sara afara din fantana."La revedere , prietene" , i-a zis vulpea .


Sa nu te increzi niciodata in sfaturile cuiva aflat la necaz.

15 mai 2010

Iepurele , vulpea si lupul - O poveste din Panciatantra

In timp ce se furisa prin padure , un lup infometat a dat peste un iepure asezat pe labele de dinapoi sub stejar.Cand era cat pe-aci sa se napusteasca asupra lui, iepurele i-a spus in graba :

"Domnule lup , imi dau seama ca sunteti aproape lesinat de foame si ca sunteti in cautare de ceva mancare.Insa, inainte de a ma inghiti , va rog luati in considerare marimea mea si sa intelegi ca nu pot fi decat o inghititura pentru inaltimea voastra.Pe de alta parte, la o aruncatura de bat de aici traieste o vulpe atat de plinuta si de grasa incat abia mai poate merge.Daca ati manca-o pe ea , ati simti cu adevarat ca ati luat un pranz pe cinste.Daca doriti, pot sa ii fac o vizita acestei vulpi , sa o ademenesc sa va lase in vizuina si , daca se va dovedi ca va place , o veti putea infuleca."

Lupul a fost cu usurinta induplecat de cuvintele acestea si i-a spus iepurelui sa o ia inainte catre barlogul vulpii.Atunci cand a ajuns acolo, urecheatul l-a sfatuit pe lup sa ramana pe loc cata vreme el va intra inauntru , gandind in sinea lui :"Ah , acum am scapat de lup , dar trebuie sa ma razbun pe aceasta vulpe batrana care adeseori a fost aproape sa ma prinda de coada in timp ce alergam prin tufisuri."

Atunci cand a intrat in barlog , iepurele s-a prefacut a fi umil si s-a inclinat pana la pamant.Vulpea , foarte politicoasa , l-a intrebat ce intamplare norocoasa l-a adus pana acolo."Oh, doar marea dorinta de va revedea , Domnia voastra ", i-a raspuns spasit iepurele ;"la usa asteapta o ruda de a mea care este la fel de nerabdatoare ca si mine sa va sarute labele , dar nu indrazneste sa intre fara permisiunea dumneavoastra."

Sireata vulpe nu luat in seama cuvintele mieroase ale iepurelui , spunandu-si in sinea ei , "Ii voi plati cu aceeasi moneda , si ma voi purta la fel ca si el".In acelasi timp, a rostit cu voce tare :"Domnule, imi faceti o mare onoare .Prietenul dumneavoastra este binevenit dar , inainte de a-l primi , trebuie sa va rog sa imi permiteti sa dau nitel cu matura prin colturile casei si sa astern pe jos cel mai frumos covor."

Iepurele a iesit afara si i-a zis lupului ce se intamplase pana atunci , in timp ce acestuia ii lasa gura apa gandindu-se la deliciosul sau ospat care il astepta.
Vulpea nu era insa, in nici un caz , atat de proasta precum crezuse iepurele .Ea sapase cu mult timp in urma o gaura adanca chiar in mijlocul barlogului, acoperita cu vreascuri pentru a nu fi vazuta de nimeni si a nu cadea chiar ea acolo. Dupa iesirea iepurelui, s-a repezit sa dea deoparte vreascurile si a lasat deasupra gaurii doar niste paie , iar atunci cand a terminat , i-a spus urecheatului si insotitorului lui sa intre inauntru.Iepurele , curios sa vada cum se va termina viclesugul lui , a intrat dupa lup si s-a rostogolit impreuna cu acesta in fundul gropii acoperite cu paie .Lupul, crezand ca iepurele pusese la cale asta , l-a prins imediat in labe si l-a inghitit intr-o clipita , in timp ce vulpea s-a furisat afara din vizuina printr-o iesire secreta.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2010

Scorpionul si broasca testoasa - O fabula din Panciatantra

Un scorpion si o broasca testoasa devenisera atat de buni prieteni incat facusera un juramant de a nu se desparti niciodata.Asa ca , atunci cand s-a intamplat ca unul din ei sa trebuiasca sa-si paraseasca meleagurile natale , celalalt i-a promis ca va merge impreuna cu el.Nu au avut multa cale de strabatut si au ajuns in dreptul unui rau larg.Scorpionul era tare necajit.

"Vai mie" , a spus el , "tu , prietene , poti sa inoti cu usurinta , dar cum ar putea un biet scorpion ca mine sa treaca peste acest rau ?"

"Nu-ti fie teama" , i-a raspuns broasca testoasa , " aseza-te pe spatele meu mare si eu te voi trece pe celalalt mal teafar si nevatamat".

In cateva clipe , scorpionul s-a instalat pe carapacea spatioasa , iar broasca testoasa a intrat in apa si a inceput sa inoate.Cand a ajuns la jumatatea raului, ea a auzit cu surprindere o bataie usoara in carapacea ei si l-a intrebat pe scorpion ce se intampla.

"Ce sa se intample ?" , i-a raspuns scorpionul , "Imi ascut acul ca sa vad daca pot sa-ti strapung carapacea tare".

"Prieten nerecunoscator", i-a reprosat broasca testoasa, "am totusi atat puterea de a te salva , cat si pe cea de a-ti da ce meriti."Si , fara sa mai stea pe ganduri, broasca testoasa s-a scufundat sub apa , lasandu-l pe scorpion in mijlocul valurilor.


Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2010

14 mai 2010

Croitorasul cel viteaz-Poveste de fratii Grimm (II)

Prima parte a acestui basm o gasesti pe linkul Croitorasul cel viteaz-Poveste de fratii Grimm (I)

Croitorasul cel viteaz si uriasul au pornit apoi la drum impreuna , iar atunci cand
au ajuns in dreptul unui cires parguit , uriasul a apucat partea de sus a pomului , acolo unde fructele erau mai coapte si a aplecat-o catre omulet , invitandu-l pe acesta sa se serveasca.Micul croitor era insa prea lipsit de putere pentru a reusi sa tina copacul si , in momentul in care gigantul i-a dat drumul , ciresul s-a indreptat intr-o clipita si l-a aruncat in aer pe omulet.Dupa ce a ajuns pe pamant , fara a avea vreo vanataie , uriasul i-a spus :”Hei , ce-i asta ? Nu ai destula forta sa tii indoit copacul asta micut ?” “Nu este vorba aici de lipsa de putere” , i-a raspuns croitorasul .”Cum crezi ca s-ar putea intampla asa ceva cuiva care a zdrobit 10 dintr-o lovitura ? Am sarit peste copac pentru ca am zarit un vanator ascuns in tufisuri care tocmai dadea sa traga o sageata.Sari si tu cum am facut eu , daca iti sta in putere .” Uriasul a facut o incercare dar nu a reusit sa se salte peste cires , ci a ramas agatat de crengile lui , asa ca din nou croitorasul a iesit invingator.

Apoi , namila de om i-a zis omuletului :”Daca esti asa de viteaz , vino cu mine in pestera noastra , a uriasilor , sa petreci noaptea cu noi”.Croitorasul s-a invoit , si l-a urmat.Atunci cand au intrat in pestera , ceilalti uriasi stateau langa un foc , si infulecau cate un miel intreg pe care il tineau intr-o mana.Omuletul s-a uitat in jur si s-a gandit :” Mda , aici este ceva mai spatios decat in atelierul meu”.Uriasul i-a aratat un pat si l-a indemnat sa se culce.Patul era, desigur, prea mare pentru croitorasul nostru , asa ca nu s-a urcat in el , ci s-a ghemuit intr-un ungher al incaperii.La miezul noptii, uriasul se gandea ca omuletul doarme adanc , asa ca s-a sculat , a apucat o bara mare de fier si a lovit cu ea napraznic peste patul in care ar fi trebuit sa se afle croitorasul , gandindu-se ca a reusit sa il dea gata.In zorii zilei , uriasii s-au dus in padure, uitand cu totul de omulet , cand , deodata , au zarit cum se indreapta spre ei , voios si indraznet , pe insusi croitorasul ce ar fi trebuit sa fie mort.Inspaimantati, gandindu-se ca ar putea sa ii ucida pe toti, uriasii au luat-o la sanatoasa.

Croitorasul a mers mai departe , luandu-se numai dupa nasul lui ascutit.Dupa ce a calatorit multa vreme , a ajuns la curtea unui palat regal si , intrucat era frant de oboseala , s-a intins pe jos, in iarba , si a adormit.In timp ce era in lumea viselor , oamenii de la palat l-au inspectat din toate partile si au citit cuvintele scrise pe braul lui :”7 dintr-o lovitura”.”Vai”, au spus ei , “Ce cauta aici acest razboinic, caci este vreme de pace ? Probabil ca este un cavaler atotputernic”.S-au dus cu totii la rege si l-au anuntat despre strain , dupa care si-au dat cu parerea ca acesta ar putea fi un sprijin de nadejde in caz de razboi , asa ca ar fi fost bine sa nu fie lasat sa plece.Sfatul curtenilor l-a multumit pe rege ; el a trimis indata pe unul dintre ei la croitoras , pentru a-l intreba daca voia sa isi ofere serviciile de razboinic.Ambasadorul a stat langa cel adormit pana cand acesta a inceput sa se intinda si sa isi mijeasca ochii , si apoi i-a transmis propunerea regelui.”De fapt , chiar din motivul asta am venit pe aceste meleaguri”, a raspuns croitorasul , “ deci sunt gata sa intru in serviciile regelui”.Dupa aceea , el a fost primit cu onoare la palat si i s-a oferit o frumoasa casa in care sa locuiasca.

Soldatii regelui erau , insa, invidiosi pe crotoras si ar fi vrut sa il vada plecat la 1000 de kilometri departare.”Cum se va sfarsi asta ?”, isi spunea ei , “ daca ne luam la cearta si ne luptam cu el, sapte dintre noi vor zdrobiti la fiecare lovitura pe care o va da , asa ca nu ii putem face fata.”In cele din urma , ei au ajuns la o hotarare si au mers cu totii la rege , cerandu-i sa ii lase sa plece.”Nu putem sa stam alaturi de un om care a omorat 7 dintr-o lovitura”, au zis ei.Regelui ii parea rau ca trebuie sa se desparta de soldatii lui credinciosi , si ar fi vrut sa scape cumva de croitoras.Cu toate acestea , nu indraznea sa ii ceara sa plece , pentru ca ar fi putut sa il ucida , atat pe el cat si pe soldatii lui, dupa care s-ar fi urcat pe tron , devenind rege.

Dupa ce s-a gandit o vreme , regele a trimis vorba croitorasului ca , intrucat era un asa de mare razboinic, avea nevoie de el intr-o misiune.El i-a povestit ca , intr-o padure din apropiere, traiau doi uriasi care aducea mari necazuri regatului, deoarece furau si omorau oamenii , distrugeau si ardeau asezarile lor , si nimeni nu se putea apropia de ei fara a-si pune viata in pericol.Regele i-a promis croitorasului ca , daca reusea sa ii infranga si sa ii ucida pe cei doi uriasi, avea sa ii dea fata lui in casatorie si jumatate din regat drept zestre , odata cu 1000 de calareti care sa il slujeasca.”Hm , lucrul asta ar fi tare bun pentru cineva ca mine “ , s-a gandit croitorasul.”Nimanui nu i se ofera in fiecare zi o frumoasa printesa si jumatate din regat”. “Bine”, a raspuns el , “ma invoiesc.Ii voi invinge pe acesti uriasi , dar nu am nevoie de cei 1000 de calareti, pentru ca cineva care a zdrobit 7 dintr-o lovitura nu are cum sa ii fie teama de numai doi”.Micul croitor a pornit la lupta , urmat de catre cei 1000 de calareti.Atunci cand a ajuns la marginea padurii, el le-a spus insotitorilor lui :”Ramaneti aici, voi termina in curand cu cei doi uriasi”.

Apoi, a patruns in padure, uitandu-se cu grija in stanga si in dreapta.Dupa o vreme , i-a zarit pe uriasi.Cei doi dormeau sub un copac si sforaiau atat de tare incat crengile se cutremurau in sus si in jos.Fara sa stea pe ganduri, croitorasul si-a umplut cele doua buzunare cu pietre si s-a catarat in copac.Cand a ajuns la jumatatea lui , s-a strecurat pe o creanga chiar deasupra uriasilor si a lasat sa cada o piatra pe pieptul unuia dintre ei.Multa vreme , uriasul nu a simtit nimic , dar , in cele din urma , s-a trezit , i-a dat un ghiont tovarasului lui si i-a spus :”De ce dai in mine cu pietre ?” “Cred ca ai visat”, i-a raspuns acesta , “eu nu ti-am facut nimic”.Cei doi s-au culcat la loc, iar dupa un timp croitorasul a aruncat o alta piatra pe pieptul celuilalt urias.Acesta s-a trezit furios si a strigat :”Ce inseamna asta ? Tu dai cu pietre in mine, si nu eu in tine” .”Eu am dormit, nu ti-am facut nimic”, a raspuns cel dintai urias.Cei doi s-au certat catva timp, dar pentru ca erau obositi , au lasat pana la urma galceava deoparte si au inchis iarasi ochii.Croitorasul si-a continuat jocul si, dupa ce a ales cea mai mare piatra din buzunare , a aruncat-o cu putere in burta celui dintai urias.”Ei, asta-i din cale afara !” , a urlat acesta si , saltand in picioare asemeni unui nebun , l-a impins pe tovarasul sau inspre copac facand sa ii duduie radacinile.Celalalt i-a raspuns cu aceeasi moneda , si cei doi uriasi s-au luat furiosi la bataie rupand copacii din jur .Lupta dintre ei a fost atat de crancena incat , in cele din urma , au cazut amandoi morti la pamant , in acelasi timp.Croitorasul a sarit jos din copac , si si-a spus “Ce noroc ca nu daramat si copacul in care stateam eu ; in cazul asta ar fi trebuit sa sar in alt pom asemeni unei veverite , dar as fi facut si asta , pentru ca noi croitorasii suntem tare sprinteni.”
Acestea fiind zise , micul croitor si-a tras sabia din teaca , i-a strapuns in piept pe cei doi uriasi si s-a dus la marginea padurii , spunandu-le calaretilor care il asteptau infrigurati :” Gata ! Mi-am terminat treaba . I-am omorat pe amandoi , desi nu a fost lucru usor.Uriasii au sfasiat copacii si au incercat sa se apere cu ei , dar totul a fost in zadar, caci nu puteau face nimic in fata unui om ca mine , care a zdrobit sapte dintr-o lovitura.”Nu ai totusi nici o rana …” a zis unul dintre calareti. “Nu au reusit sa imi clinteasca nici un fir de par “ , i-a raspuns mandru croitorasul.Calaretii nu i-au dat crezare , s-au dus in padure si au gasit cei doi uriasi morti , inotand in sange, inconjurati de copaci daramati la pamant.

Croitorasul s-a dus , apoi , la palat si i-a cerut regelui sa isi indeplineasca promisiunile.Mai marele regatului l-a dus insa cu vorba , gandindu-se la o alta metoda de a scapa de micul croitor.”Inainte de a primi jumatate din regat impreuna cu fata mea “ , i-a spus regele , “va trebui imi demonstrezi inca o data vitejia ta. In padure se afla un inorog care aduce multe necazuri pe pamanturile mele.Va trebui sa il capturezi”. “ Unicornii sunt floare la ureche pe langa uriasi”, i-a zis , indraznet, croitorasul.Dupa aceasta , nu a stat mult pe ganduri , a luat un topor si o franghie si a pornit direct catre padure , cerandu-le din nou celor care il insoteau sa il astepte marginea ei.Nici nu a intrat bine in hatisuri , ca unicornul si-a facut de indata aparitia si s-a repezit inspre omulet , incercand sa isi infinga cornul in trupul lui.”Usurel , usurel , lucrul asta nu se poate face dintr-o data” , a zis in sinea lui croitorasul , si a asteptat pana cand unicornul a fost la un pas de el , dupa care a sarit sprinten in spatele unui copac.Inorogul s-a indreptat vijelios inspre copac si si-a infipt atat de tare cornul in trunchi incat nu a mai fost in stare sa si-l traga inapoi , fiind astfel prins in capcana.”Aha, te-am prins , pasarico”, a spus vesel micul croitor , dupa care a pus franghia in jurul gatului inorogului si a taiat cu toporul lemnul din trunchiul copacului pana cand a eliberat cornul animalului.Dupa aceea , a tras inorogul cu franghia dupa el , ducandu-se drept la palatul regal.

Regele nu se indura sa isi tina promisiunea , asa ca l-a supus pe croitoras la o a treia incercare.Inainte de nunta , el trebuia sa prinda un mistret salbatic care facea prapad in padure , urmand sa primeasca o mana de ajutor de la padurari. “Ah, asta-i o joaca de copii” , a zis micutul croitor , dupa care a plecat spre padure , fara a lua vanatorii cu el.Oricum , acestia erau multumiti , intrucat dupa intalnirile lor de pana atunci cu mistretul , nu prea doreau sa-l mai revada.Atunci cand porcul salbatic l-a zarit pe croitoras , s-a indreptat in goana catre el , cu ratul plin de spuma si coltii ascutiti , fiind cat pe aci sa il doboare la pamant . Eroul nostru a sarit insa agil intr-o parte , a fugit si si-a gasit adapost intr-o mica capela din apropiere .De acolo , el s-a aratat la o fereastra , dupa care a sarit sprinten prin ea afara.Innebunit de furie , mistretul s-a repezit in interiorul capelei, iar croitorasul a inchis usa dupa el , lasandu-l sa urle disperat , intrucat era prea greoi pentru a putea sari, la randul lui, pe fereastra. Micul croitor i-a chemat apoi pe vanatori, pentru a vedea cu ochii lor ca il prinsese pe mistretul cel fioros.

Dupa aceea, croitorasul nostru s-a dus la rege care, vrand –nevrand, a trebuit sa isi indeplineasca promisiunea , inmanandu-i jumate din regat si pe fata sa.Daca ar fi stiut regele ca in fata lui nu era un mare razboinic, ci un biet croitoras, si-ar facut si mai mult sange rau.Nunta a avut loc cu fast si multa stralucire , dar fara prea mare veselie , ocazie cu care un simplu croitor a devenit rege.
Dupa o vreme , sotia croitorasului l-a auzind pe acesta vorbind in somn : “Hei, baiete , croieste-mi o vesta si peticeste-mi pantalonii astia , ca de nu , am sa-ti scarman urechile cu metrul asta”.Cu acest prilej, tanara regina si-a dat seama ce indeletnicire avusese sotul ei si, in dimineata urmatoare , s-a dus plangand la tatal ei si l-a rugat sa o scape de barbatul ei , care nu era decat un croitor. Regele a alinat-o si i-a spus :”La noapte , lasa deschisa usa de la dormitor. Afara vor astepta servitorii mei si , atunci cand croitorasul va adormi, ei il vor lega si il vor aduce pe o corabie care il va purta in lumea larga.Femeia a fost multumita de spusele tatalui ei, dar purtatorul de armura al regelui , care auzise tot si era prieten cu micul croitor , i-a povestit acestuia complotul pus la cale impotriva lui.”Am sa le arat eu lor !“, a zis croitorasul.Odata cu sosirea noptii, el s-a dus la culcare cu sotia lui, ca de obicei , si atunci cand reginei i s-a parut ca a adormit, ea a deschis usa dormitorului , dupa care s-a intins din nou in pat. Micul croitor , care , de fapt, se prefacea ca doarme , a inceput sa rosteasca cu voce tare , ca si cum ar fi vorbit in somn :” Hei, baiete , croieste-mi o vesta si peticeste-mi pantalonii astia , ca de , nu am sa-ti scarman urechile cu metrul asta.Eu am zdrobit sapte dintr-o singura lovitura.Am omorat doi uriasi , am capturat un unicorn si am prins un mistret salbatic , asa ca nu am de ce sa ma tem de cei care stau acum in fata usii dormitorului.” Atunci cand servitorii regelui l-au auzit spunand cuvintele acestea , au fost cuprinsi de o mare spaima si au luat-o la fuga ca si cum ar fi fost urmariti de puternicul croitoras si , de atunci , nimeni nu a mai indraznit sa se ridice impotriva lui.In acest fel , micul croitor a ramas rege pana la sfarsitul zilelor lui.

Traducere : freelancergabe2

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2010

Vulpea pedepsita - Fabula de Alexandru Donici

O vulpe la taran se innadis-odata
La pasari in poiata.
Cu-acea deprindere si iarna pe omat ,
Ea noaptea au venit flamanda la ospat ,
Si in gaini s-au desfatat .
Iar dupa ce s-au saturat ,
Apoi au zis :"Destul , ma duc degrab-acasa ,
Ca nu cumva sa dau pielicica pentru masa".
Dar ingrijirea ei , curand s-au implinit :
Caci urma se vedea , pe unde au venit .
Taranul vanator s-au si luat pe urma ,
Si vulpea au iesit de contas foarte buna.



Ce dac-ar fi si-n lumea mare
Vazuta urma la talhari ,
Atunci , ma jur , fara mustrare ,
Ca s-ar vadi si in curti mari.

Iepurele si broasca testoasa - Fabula de Esop

Odata , iepurele se lauda in fata celorlalte animale cu rapiditatea lui de a alerga ."Nimeni nu m-a invins inca " , spunea el , "atunci cand fug cu toata viteza de care sunt in stare.Provoc pe oricine doreste , sa se ia la intrecere cu mine."

Broasca testoasa a spus linistita :"Eu accept provocarea ta ."
"Asta chiar ca este o gluma buna " , a zis iepurele ; "as putea sa dansez in jurul tau cat este ziua de lunga".
"N-ai decat sa te lauzi pana cand te voi infrange" , i-a raspuns broasca testoasa."Vrei sa te intreci cu mine ?".



Concursul de alergare a fost stabilit si , la momentul potrivit , s-a dat startul.Iepurele a pornit ca din sageata si a disparut din vedere, dar , in curand, s-a oprit si , pentru a-si arata dispretul fata de broasca testoasa , s-a intins pe pamant sa traga un pui de somn.Broasca testoasa nu s-a lasat , s-a straduit o data si inca o data , inaintand cu greu cu pasii ei marunti si , atunci cand iepurele s-a trezit din somn , ea ajunsese atat de aproape de finis incat iepurele nu a putut sa o mai ajunga.Atunci, broasca testoasa a spus :

Numai prin perseverenta poti castiga o cursa.

13 mai 2010

Vulturul si albina - Fabula de Alexandru Donici

O , cat sunt de fericiti
Cei de soarta lor slaviti !
Caci ei si spre fapta mare
Au a slavei indemanare.
Dar si cei ce ostenesc
Intru binele obstesc ,
Neprivind la rasplatire ,
Sunt prea vrednici de cinstire.

Vulturul pe o albina
Au zarit intr-o gradina ,
La revarsatul de zori ,
Bazaind pe langa flori.
Si i-au zis :"O , ticaloasa ,
Albina nesatioasa !
Tu petreci a ta viata
Tot pe flori si pe verdeata ,
Migaind necontenit
Nu stiu pentru ce sfarsit.
Dar nici insati tu nu stii
Care-i munca ta cea buna ,
Cand ca tine mii de mii
Miere la un stup aduna.
Iar apoi, ce fericire
Mostenesc eu de la fire !
Cum aripile-mi intind
Si ma desfatez in soare :
De a mea putere mare
Pasarile lumii toate
Fug , s-ascund inspaimantate ".
-Fii tu in veci preaslavit ,
Albina lui au rostit .
Joe sa te noroceasca
Si anii sa-ti inmulteasca .
Iara eu fiind randuita ,
Obstiei sa ostenesc ,
Ma cunosc prea fericita
Cand fagurii ii privesc,
Lucrati de mii de albine ;
Si stiu ca si de la mine
Un pic de miere macar
S-au adus intru bun dar.


Fabule asemanatoare in blogul "Povesti pentru copii" :

Vulturul si sageata - Fabula de Esop

Vulturul si sageata - Fabula de Esop

Pe cand plutea in inaltimile cerului , un vultur a auzit deodata vajaitul unei sageti si s-a simtit ranit de moarte. Apoi , a inceput sa planeze lin catre pamant , in timp ce sangele vietii i se scurgea navalnic.La un moment dat , vulturul a privit la sageata care il strapunsese si a observat ca partea ei din spate era impodobita cu una din penele lui. "Vai mie" a strigat vulturul , dupa care a murit.



Adeseori , le dam dusmanilor armele cu care ne pot distruge.

Doua poloboace - Fabula de Alexandru Donici

Un poloboc cu vin
Mergea in car pe drum , incet si foarte lin
Iar altul cu desert , las' ca venea mai tare ,
Dar si hodorogea ,
Facand un vuiet mare ,
Incat cei trecatori in laturi toti fugea :
Atunci cand el folos nimica nu aducea.
Asemene in lume ,
Acel ce tuturor se lauda si spune
In trebi putin sporeste.
Iar cel ce tace
Si treaba face :
Acela purure mai sigur ispraveste.

Vantul si soarele - Fabula de Esop

Vantul si soarele se certau asupra cui dintre ei este mai puternic.Deodata , cei doi au zarit un calator venind pe un drum , iar soarele i-a spus vantului :"Cred ca am gasit un mijloc prin care sa stabilim cine dintre noi are dreptate.Care dintre noi doi reuseste sa il faca pe calator sa isi scoata mantia , va fi considerat mai puternic.Incepe tu."

Soarele s-a dat deoparte , in spatele unui nor , iar vantul a inceput sa sufle cat putea mai tare asupra calatorului.Insa , cu cat mai mult batea vantul in om , cu atat mai tare acesta isi strangea mantia in jurul trupului sau.In cele din urma , cuprins de disperare , vantul a renuntat.Apoi , soarele a iesit din nori si si-a trimis din plin razele peste calator , care , gasind in curand ca era prea cald pentru a merge astfel pe jos , si-a dezbracat mantia.

Bunatatea are un efect mai mare decat severitatea.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2010

12 mai 2010

Veverita - Fabula de Alexandru Donici



Veverita cu crenguta
De multi ani slujea la leu ;
Slujba cere staruinta
Si este lucru cam greu
A fi destept si cu simtire ,
S-a intamplat ades
Capricii care din fire
Au cei mari mai ales .
Nu stiu dar , cu ce purtare ,
Cu ce chip preanimerit
Veverita cinste mare
De la leu a dobandit
S-au luat fagaduinta
Ca din darile ce vin
Ii va da spre cunostiinta
Un car de alune plin.
Fagaduinta ii buna ,
Numai nu aduce sat ;
Si la auz ea rasuna
Cuvant aspru : mai rabdati !
Veverinta-n ascultare
Ranjea dintii lacrimand
Si din ochi clipea cu jale,
Pururea la slujba stand;
Cand neamurile ei toate
Ici-cole pe crengi salta
Si intru alune copate
Gustul sau isi desfata .
Vremea trece , vremea zboara ;
Veverita au slabit
Si de a slujbei povara
Lepadare au pornit .
Leul fara prelungire
Demision ei a dat ,
Insotit de multumire
Si de carul incarcat
Cu preafrumoase alune :
Dar puteti sa socotiti ,
Acum ele sunt bune
Veveritei fara dinti.

Cainele si umbra lui - Fabula de Esop

Intr-o zi , s-a intamplat ca un caine a gasit o bucata de carne si a pornit-o catre casa lui pentru a o manca in liniste.In drumul lui , el trebuia sa treaca peste un podet aflat deasupra unui rau. In timp ce traversa podul , s-a uitat in jos si si-a zarit umbra reflectata in apa de dedesupt.Gandindu-se ca ceea ce vede este un alt caine avand o alta bucata de carne in gura , s-a gandit ca ar putea sa insface si pe aceasta. Asa ca a facut un salt in apa raului , dar in timp ce isi deschidea gura pentru a prinde in dinti bucata de carne reflectata in apa a scapat-o pe cea adevarata , care a cazut in valuri si nu a mai fost vazuta vreodata.


Fereste-te ca nu cumva sa pierzi realul in goana dupa o umbra.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2010

11 mai 2010

Vulpea in livada - Fabula de Alexandru Donici

O vulpe au intrat odata
Flamanda in livada.
Si poamele vazand , frumoase , coapte bine ,
S-au bucurat prea mult in sine .
Dar bucuria ei au fost in maini straine :
Ca prunele pe crengi cam sususor era
Si nu se putea scutura.
Umbland ea in zadar mai bine de un ceas ,
Au zis aceste catre prune :
- Cum v-am gasit , asa va las ,
Macar ca la privit va aratati prea bine ,
Dar verzi , in loc sa folositi ,
Voi dintii strepeziti.

Un adevar de mult vazut ,
Ca neavand prilej ca sa ne folosim
De-un lucru ce ne e placut ,
Apoi neaparat cusururi ii gasim.

Leul indragostit - Fabula de Esop

Odata ca niciodata , un leu s-a indragostit de o frumoasa fata si , dupa cuviinta , a cerut-o de sotie de la parintii ei.Mama si tatal fetei nu stiau ce sa spuna.Nu le convenea sa isi dea fiica leului , dar nici nu doreau sa starneasca mania regelui animalelor.

In cele din urma tatal a zis : " Suntem foarte onorati de propunerea maiestatii voastre , dar fiica nostra este o fiinta delicata si ne este teama ca , purtat de inflacararea dragostei voastre , ati putea sa o raniti.Mi-as putea permite sa ii sugerez maiestatii voastre sa isi scoata ghearele si coltii si , in acest caz , am putea sa ne razgandim asupra cererii voastre."

Leul era atat de indragostit incat si-a smuls coltii din falci si ghearele din labe .Atunci , insa, cand s-a reintors la parintii fetei , acestia , vazandu-l fara puterea de a le mai face rau, i-au ras in nas si l-au batjocorit.

Dragostea poate imblanzi pana si cea mai salbatica fiara.

Fabule cu o tematica asemanatoare in blogul "Povesti pentru copii" :

Leul si soricelul - Fabula de Esop

Androcles - Fabula de Esop

10 mai 2010

Ghicitori populare despre animale

Ariciul

Am un motan mare ,
Cu parul ca acul ,
Cu trupul ca dracul.

Barza

Ce sa fie oare
Cu asa lungi picioare
Rosii peste tot,
Rosu si la bot ?

Berbecul

Trece badea manios
Cu cojocu-ntors pe dos.

Boul

Cand suge ,
Cand ara ,
Cand face din el ciobote.

Broasca

Catelus de langa balta ,
Salta , latra si iar salta.

Broasca testoasa

Sus casa ,
Jos masa ,
La mijloc carne grasa.

Bufnita

Noaptea racneste,
Ziua se odihneste.

Cainele

Am un dorobant
Ferecat in lant.

Calul

Mandru , inalt si frumos ,
La ochi este luminos ,
Urechi are , coarne n-are,
Si te poarta in spinare.

Capra

Barba are ,
Popa nu-i ,
Coarne are ,
Vaca nu-i.

Cartita

Ce este :
De trait traieste ,
Dar fara ochi se hraneste.

Cateaua

Are tata o oaie laie
Si-a fatat doi miei in paie ;
Eu zic barr !
Ea face harr !
Eu zic barr! oaie la stana ,
Si ea face hap de mana.

Cioara

Tartacuta neagra,
Peste camp alearga.

Ciocanitoarea

Tapu’ mamii , tap ,
Sare pe copac,
Toaca noaptea lemn uscat.

Cocorii

Singurele ,
Mititele.
Se tot duc , insiratele ,
Si se duc cu mare jele.

Cocosul

La trup- pepene ,
La cap - pieptene,
La coada - secere,
La picioare - raschitoare ,
Impunge cu clontu-n soare.

Cotofana

Cine-i la cap ca o fata
Si la coada ca o dalta ?

Cucul

Cine umbla mult prin lume
Si tot se striga pe nume ?

Cucuveaua

Striga noaptea
Ca vine moartea.

Curcanul

Am o pasare rotata,
Sta cu coada-nvolburata.

Gaina

Vine fasna pe carare,
Culegand la pietrisoare.

Iedul

Am un pui de drac
Cu doi dinti
De grebla-n cap.

Iepurele

La deal fug de nu m-ajungi ,
La vale cad in branci.

Liliacul

Zburatoare
Cu patru picioare.

Lupul

Noaptea ochii ii sticleste,
Si cand urla te-ngrozeste.

Magarul

E un dobitoc
Foarte natantoc,
Urechi lungi ,
Minte nu are ,
Are cruce pe spinare.

Melcul

Totdeuna sunt acasa ,
Si de ploaie nu imi pasa ,
Merg incet , dar chibzuit ,
Am si coarne ,
Si le fac
Lungi sau scurte,
Dupa plac.

Nevastuica

Striga Marita din deal
S-o aperi de gaini ,
Ca de caini
Nu-i e frica.

Oaia

Am o manta mare ,
Sta pe patru picioare
Si in vant si in ploaie.
Ghici , ce e ?

Pasarea

N-are maini , lucru ciudat ,
Dar cladeste minunat.

Paunul

Am o rata
Targoveata ,
Singura coada-si negoata.

Pestele

In apa nasc,
In apa cresc,
Afara daca ies ,
Viata mi se curma.

Pisica

Labe moi , trec pe oriunde ;
In labute gheare-ascunde !

Porcul

Unul ara ,
Doi se miara ,
Patru-mpung ,
Si-un cotofling.

Puiul

Ce iese din lucru
Si se face fiinta ?

Racul

Cu cozoroc la caciula ,
Cu foarfeci la mana ,
Cu mustatile ca haturile ,
Si din coada: lip, lip , lip.

Randunica

Doamna noua
Cu coada in doua.

Soarecele

Incui ,
Descui ,
Si hotul ramane in casa.

Soparla

Curelusa verde ,
Prin iarba se pierde.

Sarpele

Am o bata tarcata ,
Pe camp aruncata.

Tapul

Ce are barba
Si totusi nu e barbat ?

Ursul

Vara umblu dupa miere ,
Iarna dorm sa prind putere.

Vaca

Patru-mpinge pamantul ,
Doi se uita-n cer,
Doi se uita inainte,
Patru da datoria.

Vita

La cap furca ,
La mijloc cotarga de fan ,
La sezut - sita.

Vitelul

Cand eram mic ,
Cantam din patru cavale ,
Acum , cand sunt mare ,
Nu mai cant din nici unul.

Vrabiile

Ciuturele , mugurele ,
Stau pe gard insiratele.

Vulpea

Iese puica din cotet
De n-o prinde nici un judet.

Vulturul

Ce vanator
Vaneaza din zbor ?

9 mai 2010

Furnica - Fabula de Alecu Donici

O furnica
De ani mica ,
Iar de inima prea mare ,
Adusese furnicarul intr-o nespusa mirare ,
Caci , precum al ei istoric lumea au incredintat ,
Ea purta graunte intregi de orzul cel mai mascat .
Era inc-acea furnica
Si la razboaie voinica :
Unde viermisor vedea , se repezea si-l prindea.
Chiar paingul cu atatea sabii , coase , inarmat ,
Al ei ac de biruinta intr-o vreme au cercat .
Dar furnica , ca si omul , cu dorinti nesatioase ,
De-a furnicarului slava prea curand se dezgustase.
-La targ- zicea ea odata-
Ma duc ca lumea sa ma vada
Si oamenii sa se mire
De vestita mea putere .
Si , asa , prea ingamfata ,
Intr-un mare car de fan ea s-au catarat indata;
Au ajuns la targ , dar ah ! ce cumplita lovitura
Mandriei sale vazura .
Cand nici unul dintre oameni la furnica nu cata ,
Cand puterea sa-si arate , ea minunt nu inceta
Si , cu toata-a ei silinta , betisori de fan tragea
Sau vreo musca natarauca prinzand , iute impungea.
Dar in sfarsit obosita de zadarnice cercari,
Cainelui de langa ea , au zis :"Draga , nu te mieri
De-a oamenilor prostie ?
Vezi-i cum nici nu se uita , orbi sunt pentru fapte mari ;
Fiescare cu a sale : cand la noi in furnicari
Toata furnica ma stie.'"

Sunt si oameni ce viseaza
Ca universul intreg de dansii se minuneaza ;
Dar in furnicarul sau , ei numai cat figureaza.

8 mai 2010

Gasca cu ouale de aur - Fabula de Esop

Intr-o buna zi , un taran s-a dus ca de obicei la cuibarul gastei sale si a gasit un ou tot galben si stralucitor.Atunci cand l-a ridicat in mana , a observat ca era greu precum plumbul si era cat pe ce sa il arunce , gandidindu-se ca cineva i-a facut o farsa.S-a mai gandit insa inca o data si a luat oul cu sine acasa si , in curand , a aflat ca era un ou cu totul si cu totul din aur.



In fiecare dimineata gasea in cuibarul gastei cate un astfel de ou , si , nu dupa multe vreme , prin vanzarea oualor de aur , a ajuns sa fie bogat.Pe masura ce devenea mai bogat crestea insa si lacomia lui .Asa s-a facut ca , in cele din urma, gandindu-se ca va putea sa ia deodata tot aurul pe care i-l putea da gasca , a omorat-o si i-a desfacut burta dar nu a gasit nimic.

Lacomia adesea se intinde mai mult decat ii este plapuma.